Poezia zilei: Cântec femeiesc, de Adrian Păunescu

by Bianca Baraboi

A debutat ca autor literar în anul 1960. Autorul a peste cincizeci de cărți, în majoritate volume de versuri, Adrian Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici poeți români contemporani deși a fost născut în Basarabia.

Una dintre caracteristicile poeziei „Cântec Femeiesc” de Adrian Păunescu este folosirea unui limbaj familiar, dar plin de sensibilitate și emoție, care ilustrează puterea și frumusețea femeii. Poemul este scris într-o manieră simplă și directă, cu un ton apropiat de cel al unei discuții informale, dar care reușește să transmită mesajul profund și intens al poeziei.

E 8 martie, Ziua Internațională a Femeii. Sunt mulți poeți și scriitori care au scris despre femei. Azi, în dar, vă lăsăm versurile lui Păunescu.

Aşa e mama şi a fost bunica,
Aşa suntem, femei lângă femei,
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte „ele” ce slujesc pe „ei”.

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme,
Ei încurcând ce ele limpezesc,
Ei numai tălpi şi ele numai palme,
Acesta e destinul femeiesc
.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede,
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi,
Ce greu cu noi femeile în viaţă,
Dar e şi imposibil fără noi…

Te-ar putea interesa si

Comenteaza