A început Postul Paștelui – cum se ține corect și ce tradiții sunt în satele transilvănene

by Bianca Baraboi

Anul acesta Postul Paștelui sau Postul Mare începe de azi, 18 martie și ține 48 de zile, adică până în 5 mai.

Toată perioada postului înseamnă o “cură” de rugăciune, pentru curățarea sufletului. De asemenea, în Postul Mare nu se mănâncă brânză, ouă, lapte sau carne, iar consumul de pește este permis doar în anumite zile.

Față de celelalte posturi, cel al Paștelui este considerat mai aspru, deoarece sunt doar 2 zile în care se dă dezlegare la pește: în 25 martie de Buna Vestire și în 28 aprilie de Duminica Intrării Domnului în Ierusalim.

Cum se ține postul:

  • în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
  • în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
  • miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
  • în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
  • La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

Obiceiuri în satul tradițional transilvănean

În Postul Mare, în satul tradițional nu se mai cântă și nu se mai joacă. De asemenea, nu e îngăduit ca cineva să mănânce de dulce.

Astfel, Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști, începea cu așa numita „spolocanie”. Stăpâna casei spăla cu leșie toate vasele de gătit, le fierbea, pentru a nu rămâne grăsime pe ele. Perioada postului era una de purificare generală, prin abstinență, răbdare, împăcare și echilibru, prin săvârșirea tuturor ritualurilor menite să-l apropie pe om de Dumnezeu, aflăm din volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, autor Maria Bocșe, editat în anul 2006 de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Prin post oamenii se purificau, își apărau sănătatea după hrănirea cu „de dulcele iernii”. Consumul de pâine și de mălai din această perioadă era combinat cu acela al verdețurilor proaspete, urzici, podbal și păpădie, aducătoare de sănătate. De asemenea, pe toată durata postului, femeile torceau, ţeseau și coseau, deoarece era credinţa că de Înviere fiecare om trebuie să aibă haine noi, din această cauză se mai spunea despre Paşti: „Paştile falnice, tot în coji de ouă şi-n cămeşe nouă!”.

sursa foto: Pregătirea cuptorului pentru pâine, la Orman/Arhiva CJCPCT Cluj.

Mesajul Mitropolitului Andrei la începutul Postului

“Postul Mare este o șansă. Unora li se pare o mare greutate postirea. De fapt, postirea pe măsura puterii fiecăruia este o șansă. Cu pântecele plin nu poți cugeta la cele dumnezeiești.

Cei sănătoși postim toate cele șapte săptămâni din post, iar copiii, bătrânii și bolnavii postesc și ei cât pot. Pentru că postul pe măsura fiecăruia ajută trezviei duhovnicești. Postul de bucate trebuie neapărat să fie însoțit de postul de răutate pentru că, altfel, n-are valoare.

Cine nu poate posti tot postul are și un mod de compensare. În acest sens, Tito Colliander zice: „Te mănâncă limba să pui o întrebare? N-o pune! Ți-e foarte poftă să bei două cești de cafea? Nu bea decât una! Ai chef să te uiți pe fereastră? Nu te uita. Ai dori să mergi într-o vizită? Rămâi acasă”. Sunt și alte renunțări care te ajută să faci o postire eficientă.

Iar postului îi asociem și alte fapte absolut necesare. Citim mai des în Sfânta Scriptură, participăm la slujbe și ne spovedim sincer. Și nu uităm un lucru de mare importanță: milostenia, asistența-socială. Ne zice Dumnezeu, prin Isaia proorocul: „Nu știți voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeți lanțurile nedreptății, dezlegați legăturile jugului, dați drumul celor asupriți și sfărâmați jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăpostește în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l și nu te ascunde de cel de un neam cu tine” (Isaia 58, 6-7).

Toate acestea făcându-le vom ajunge pe 5 mai 2024, în ziua de Paști, să fim mult mai buni.”

Vă dorim un post binecuvântat și cu folos.

Sursa foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului

sursa: basilica.ro, Tradiții Clujene, mitropolia-clujului.ro

Te-ar putea interesa si

Comenteaza