Acum 30-40 de ani, vinul românesc era o lume a bărbaților. Cumva de înțeles, fiind și o îndeletnicire extrem de fizică, de la butoaiele mutate manual la mașinile agricole greoaie sau echipamentele vechi de îngrijit via. Mai mult, consiliile de administrație ale combinatelor de vinificație, negocierile de privatizare de după 1990 și primele generații de investitori care au replantat podgoriile țării au fost, cu puține excepții, un spațiu masculin.
Astăzi tabloul e altul: femei conduc crame de la fondare până la vinificație, au trecut din distribuție în producție sau au adus în România competențe formate în alte industrii. Pe multe dintre ele le veți putea descoperi și pe traseul emisiunii „România din Cramă în Cramă”, care începe să se difuzeze la Prima TV din octombrie.
Pionierele
Puține povești ilustrează mai bine schimbarea decât cea a lui Luchi Georgescu. În 1999, când a cumpărat Vincon Vrancea, compania îmbutelia foarte puțin, marea majoritate a producției plecând spre Germania sub formă de vin vrac. Astăzi, compania, redenumită Beciul Domnesc, cultivă peste 1.400 de hectare în patru podgorii (Cotești, Odobești, Panciu, Huși) și a raportat o cifră de afaceri de 121 de milioane de lei în 2023, plasând-o printre primii cinci producători de vin din România, alături de Cramele Recaș, Cotnari și Jidvei. În 2008, Georgescu a refuzat o ofertă de 60 de milioane de euro venită de la un fond de investiții american.
”De atunci nu mai primesc nici propuneri. Dacă industria românească dispare, eu vreau să fiu printre ultimii”, spunea Luchi Georgescu într-un interviu de acum mai mult de un deceniu. Mai mult, și-a asigurat un loc 26 în topul Forbes ”50 cele mai influente femei”, ediția 2024.
Moștenirea de familie
La Avincis, în Drăgășani, povestea leagă mai multe generații de femei. Domeniul de la Vila Dobrușa a fost cumpărat în 1927 de Maria și Iancu Râmniceanu; fiica lor, Emilia Chirițescu, mama Cristianei Irinel Stoica, a fost cea prin care familia a rămas legată de proprietate, într-o perioadă în care puține familii românești și-au mai putut recupera pământul. În 2007, Cristiana Irinel Stoica, avocat și fostă președintă (2015-2018) a secțiunii europene a AIDV, Asociația Internațională a Juriștilor de Drept al Viei și Vinului, s-a întors pe domeniu alături de soțul ei, Valeriu Stoica; crama s-a deschis publicului în 2011.
”Ne împărțim viața între două pasiuni, vinul și dreptul”, spune ea.
Astăzi, Andreea, fiica celor doi, este asociată în afacere alături de părinți, dusă de aceeași combinație: dreptul, pe de o parte, vinul, pe de alta.
La Jidvei, istoria de secole a vinului transilvănean a renăscut după intervenția familiei Necșulescu, iar actualul proprietar, Claudiu, se pregătește să predea ștafeta fiicelor sale, Ana și Maria, deja implicate de mulți ani în conducerea companiei.
Tot o poveste de familie găsim și la Crama Gîrboiu, în Vrancea, unde Livia Gîrboiu conduce afacerea, ca manager general, de mai bine de un deceniu, iar rezultatele vorbesc de la sine: crama a câștigat titlul „Best Producer Romania” de patru ori la rând, la prestigiosul concurs internațional Mundus Vini.
Filozofii noi
La Domeniul Bogdan, în Dobrogea, Amelia Mihalcea și soțul ei, Bogdan, au construit domeniul, din prima plantare, în 2011, pe principiile agriculturii biodinamice.
” Nici nu am fi putut face un alt tip de agricultură decât acesta”, spune Amelia Mihalcea.
Filozofia de viață a cuplului, „să mâncăm natural, să trăim natural”, a găsit o formă concretă după ce, la un târg, un consultant italian le-a vorbit despre biodinamică și i-a „fascinat”, spune ea, în ciuda avertismentelor că vor pierde bani pe un domeniu puțin cunoscut.
Astăzi, domeniul, cu 154 de hectare certificate Demeter, e ghidat de Stéphane Derenoncourt, consultant francez de recunoaștere internațională, iar MagnaLuna este, potrivit cramei, singura Fetească Neagră biodinamică din lume și, spune Amelia Mihalcea, soiul ei preferat, „cel mai bun din lume”. Cele trei valori pe care le revendică pentru domeniu: respectul pentru natură, calitatea vinului și sinceritatea față de oameni și de consumatori.
La Domeniile Averești, în Huși, un domeniu cu 150 de ani de istorie, readus la 650 de hectare de vie nobilă după 2010, Crina Duluțe Florea, co-proprietar și responsabilă de marketing, e vocea cea mai vizibilă a pasiunii domeniului pentru soiurile autohtone. Despre Zghihara de Huși, preferata ei, spune că „ ce alte soiuri au obținut prin artificiu, ea a obținut prin încăpățânare”. Iar despre Busuioaca de Bohotin, un secret pe care deja îl știe toată lumea: „E vinul de care te vei îndrăgosti.”
În toată țara
Reprezentarea femeilor nu se limitează la câteva nume mari. Zoe Ghiuri a venit din zona de distribuție de băuturi și a devenit fondatoare a Cramei Rasova, în Dobrogea. La Domeniul Coroanei Segarcea, fostul domeniu administrat de Familia Regală a României, Cornelia Anghel a construit o echipă formată aproape exclusiv din femei. La Domeniile Săhăteni, Aurelia Vișinescu, cunoscută în branșă drept „doamna Fetească Neagră”, a contribuit la redescoperirea și consacrarea acestui soi, iar vinurile sale au câștigat medalii internaționale de aur încă de la începutul anilor 2000. Iar la SERVE, în Dealu Mare, Mihaela Tyrel de Poix a scris istorie înființând, alături de contele Guy Tyrel de Poix, prima cramă privată cu capital străin din România.
Dincolo de cramă
Sunt nenumărate alte nume care merită menționate, fiecare cu o poveste care ar merita, la rândul ei, un articol separat: Monica Dinu, la conducerea Old Team Distribution, cu peste 70 de crame în portofoliu, și Carmen Savu, care a construit de la zero Parmafood Group, în distribuție. Ariana Negru, director general la Petro Vaselo, unde promovează agricultura ecologică; Clara Kardos, oenolog la HB Wine, în Miniș-Măderat; Lorena Deaconu, vinificator-șef cu 30 de ani de experiență; Nora Iriarte, vinificator venit din Argentina la Cramele Recaș, care își împarte anul între recolta din România și cea din Australia; sau Anca Maria Vlădoi, a patra generație a familiei sale la Murfatlar.
Spre o lume feminină a vinului?
Prezența tot mai mare a femeilor nu se limitează la vie și la cramă. Le găsim la fel de firesc printre sommelieri, critici de vin, organizatori de evenimente și jurați la concursuri internaționale, unde există deja competiții cu jurii exclusiv feminine. Iar în piața de consum, femeile cântăresc tot mai mult în decizia de cumpărare a vinului, un motiv suplimentar pentru care vocea lor se aude tot mai des, din vie până în pahar.
De la pahar, pe ecran
Dincolo de vin, poveștile, oamenii, tradiția și istoria care însoțesc fiecare strop din pahar își găsesc locul în emisiunea „România din Cramă în Cramă”, realizată de Wines of Romania în colaborare cu Wines of Europe și ghidată de Marinela Ardelean.
Emisiunea se difuzează la Prima TV începând din octombrie 2026, cu o ediție specială pe 1 decembrie 2026, de Ziua Națională a României: șapte episoade, șapte regiuni viticole, peste 80 de crame vizitate, iar multe dintre femeile despre care s-a făcut vorbire mai sus sunt parte din traseul filmărilor.
este parte a
