O descoperire fascinantă a avut loc în Carpații Orientali, în zona Munților Bistriței, realizată de o echipă internațională de cercetători. Aceștia au identificat o specie endemică, extrem de rară, numită „Andryala laevitomentosa”, care ar putea reprezenta cel mai vechi organism vegetal de pe Terra.
Studiile efectuate au relevat existența unor clone care au trăit în același habitat timp de peste 60.000 de ani, demonstrând o adaptabilitate remarcabilă la schimbările climatice severe din ultimele milenii.
Andryala laevitomentosa este considerată una dintre cele mai rare plante la nivel global, având doar cinci populații mici localizate pe o creastă montană de 1,8 kilometri în Munții Bistriței. Această specie a fost descoperită pentru prima dată în 1961 de un student de la Universitatea Babeș-Bolyai, iar holotipul său este păstrat în Herbarul universității clujene.
Conform specialiștilor de la UBB, planta produce foarte puține semințe viabile, supraviețuind printr-un mod de reproducere vegetativă, ceea ce înseamnă că se înmulțește prin lăstari. Această strategie de reproducere a facilitat formarea unor clone care au rezistat timp de zeci de mii de ani în condiții climatice dificile, inclusiv în timpul glaciațiunilor Pleistocenului.
”Au fost identificați doar 11 indivizi distincți genetic, dar longevitatea și persistența acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai ‘bătrână clonă’ ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dacă nu chiar cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând astfel o capacitate remarcabilă de adaptare și supraviețuire a acestor organisme în fața schimbărilor de mediu”, a declarat prof. dr. Mihai Pușcaș de la Facultatea de Biologie și Geologie, Grădina Botanică Alexandru Borza din cadrul UBB, membru ȋn echipa de cercetare.
Cercetătorii au aplicat tehnici avansate de analiză genetică pentru a examina aceste populații și a determina vârsta clonelor. Rezultatele au indicat o diversitate genetică extrem de redusă în cadrul speciei, dar populațiile au dezvoltat diferențieri genetice semnificative. Această descoperire subliniază nu doar longevitatea remarcabilă a speciei, ci și importanța conservării habitatului său unic.
Dispariția oricărei clone ar însemna pierderea unui organism care a reușit să supraviețuiască din vremea ultimei glaciațiuni. De asemenea, cercetarea oferă o contribuție valoroasă la înțelegerea modului în care plantele pot face față schimbărilor climatice extreme pe parcursul mileniilor, oferind noi perspective asupra importanței conservării biodiversității.