Nu mai puțin de nouă miliarde de euro este propunerea de suplimentare a politicilor comunitare în agricultură, bani cu care Comisia Europeană vrea să facă uitate, măcar în parte, problemele fermierilor. Să fie clar, este vorba de ceva în plus peste o propunere anterioară de buget pentru următorul exercițiu financiar, buget care dădea frisoane agriculturii din Estul Europei. Acum aproximativ doi ani, Comisia Europeană vorbea de o reducere, deloc mică, a sumelor alocate Politicii Agricole Comune. Au fost doi ani în care autoritățile naționale și fermierii, inclusiv din România, și-au bătut capul, zi de zi, în încercarea de a împăca și capra, și varza. Și acum vine minunea, poate s-au schimbat prioritățile și este altă viziune după pandemie, când am văzut că mâncarea poate deveni mai rară și mai scumpă. Perfect, să fie primit, dar și să așteptăm să vedem procentul care îi va reveni fermierului român din această nouă grămadă de bani. Nu pot face o estimare, dar am senzația că va fi mic, chiar foarte mic.
Concret, Comisia Europeană are de gând să dea pentru agricultură și pescuit ceva în plus, adică 4 miliarde de euro Fondului European de Garantare Agricolă și 5 miliarde de euro pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Mai e un”mizilic” de 500 de milioane de euro destinat suplimentar Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, doar că în acest domeniu România nu prea contează.
De asemenea, alte 15 miliarde de euro vor fi alocate dezvoltării rurale prin instrumentul ”UE – noua generație”, încă o strădanie de a aduce cu adevărat mai mulți tineri în agricultura îmbătrânită. Banii aceștia ar trebui să ajute zonele rurale considerate a avea un rol vital în realizarea tranziției verzi și în îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în materie de climă și mediu. Și cum nu există cadou fără discurs, îl citez pe comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală. ”Propunerea Comisiei recunoaşte importanţa strategică a sectorului nostru agricol şi sprijinul continuu pe care UE doreşte să îl ofere fermierilor noştri şi economiei rurale. Acest lucru va contribui la sprijinirea mai eficientă a fermierilor în scopul realizării tranziţiei verzi şi digitale”, clamează polonezul Janusz Wojciechowski, gândindu-se probabil că și fermierii din țara sa de origine vor primi ceva consistent. Spun asta fără intenții ascunse sau răutate, ci doar amintindu-mi cât de mult a știut Polonia să profite de banii europeni.
Cât privește împărțirea banilor, există încă puține informații, dar ceva, ceva, tot se știe. Europarlamentarul Dan Motreanu spune că din cele 15 miliarde de euro de la capitolul ”UE – noua generație”, România ar urma să primească 1,42 miliarde de euro. În rest, doar necunoscute, asta poate și pentru că fermierii români cam vorbesc singuri pe la Bruxelles. Nu sunt parte a organizațiilor mari la nivel european, sau dacă sunt, statutul actual e cam neclar. Declarativ, toată lumea îi iubește și îi sprijină, numai că vorbele frumoase nu înseamnă și acțiuni concrete. Să vedem ce va fi de acum înainte, că tot există o alianță națională cu scop declarat de a se integra în COPA – COGECA, plus o promisiune din partea statului că ar fi dispus să plătească de la buget cele cam 600.000 de euro cotizația anuală. Asta nu e neapărat corect, pentru că, oricât de greu ar fi fost până acum, fermierii tot au strâns ceva an de an și puteau să își înființeze singuri un fond din care să plătească. Acum e ca și cum eu m-aș duce la guvern să cer să îmi suporte afilierea la o organizație de presă pan-europeană. Evident că nu s-ar face, mi-ar râde în nas și m-ar trimite să caut singur bani de cotizație. Dar, mă rog, dacă e pentru o cauză bună…
Cătălin Lenţa
este parte a
