Sfântul Ilie se sărbătorește în fiecare an pe data de 20 iulie. Sfântul Ilie este celebrat drept făcător de minuni şi aducător de ploi în perioadă de secetă, dar ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii. Potrivit tradiției, pentru că avea o putere imensă, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu.
Sfântul Ilie este cunoscut ca ocrotitor al recoltelor şi aducător de ploi, de asemenea poate arunca grindină sau provoca fulgere şi tunete. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul.
Fiind cunoscut ca un Sfânt drept, corect, bun la suflet, acesta a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii, însă s-a căit și a fost iertat de Dumnezeu.
Când tună şi fulgeră, Sfântul Ilie pleacă la vânătoare de demoni. Fulgerele sale cad pe pământ, dărâmă copaci şi incendiază acoperişurile caselor. Se spune că acolo unde loveşte fulgerul este ascuns un demon şi Sfântul îi vine de hac. Tunetul este provocat de roţile carului şi de viteza cu care trăsura sa aleargă.
Tradiţia spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână şi dintr-un picior.
Tradiții și obiceiuri
De Sfântul Ilie, tradiţia relatează că se mănâncă primele roade ale verii, nuci şi mere, al căror consum este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor şi pentru a nu pune în primejdie recoltele.
Conform gandul.ro, de Sfântul Ilie, femeile de la sate culeg busuioc şi îl duc la biserică, aşezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete pe care le dau de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi devreme. De asemenea, se pot împarţi fructe, apă, flori de câmp şi alte bucate.
Sfântul Ilie – superstiţii
– purtarea ramurilor de salcie, pentru a-i feri pe oameni de trăznete;
– în ziua de Sfântul Ilie, oamenii nu lucrează, pentru a nu-l mânia pe acesta şi a nu-l face să arunce fulgere asupra lor şi grindină şi prăpăd asupra recoltelor;
– oamenii nu trebuie să plece la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere;
– tot în aceasta zi, vrăjitoarele culeg plantele cu ajutorul cărora fac farmece;
– oamenii trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu, ştiute fiind puterile nemarginite ale Crucii Sfinte în lupta cu diavolul;
– dacă va ploua în această zi, pomii îşi vor strica roadele şi recolta va fi săracă;
– plantele medicinale, de leac, au puteri mai mari dacă sunt culese în această zi;
– fetele tinere, nemăritate, îşi pot visa alesul de Sfântul Ilie.
De ziua Sfântului Ilie se organizează bâlciuri şi târguri, în diferite părţi ale ţării.
În această zi sfântă, oamenii se pot ruga Sfântului Ilie pentru sănătate, pentru pace sufletească, pentru ajutor. Este un moment al rugăciunii şi al întoarcerii către Dumnezeu şi credinţa poporului creştin ortodox.
Totodată, ziua Sfântului Ilie este şi un motiv de sărbătoare pentru români, deoarece mai mult de 100.000 de oameni îşi serbează onomastica.
Ce să faci și ce să nu faci de Sfântul Ilie
– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină);
– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri şi mere la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană;
– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoş taiat deasupra lor;
– se duc berbecii la berbecar;
– dacă tună, vor fi merele şi alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile.
este parte a
