Sânzienele și Ziua Iei. Mai credem în ritualuri legate de prezicerea viitorului și mai ales a ursitului?

Ziua de 24 iunie este o zi cu dublă semnificație. Astăzi sărbătorim atât Ziua Internațională a Iei, cât și Sânzienele.
În fiecare an, ortodocşi sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sânziene, dar în Ardeal, Muntenia şi Oltenia această sărbătoare mai este numită și Drăgaica.

În județul Cluj sunt mai multe zone etnografice și în fiecare zonă lucrurile diferă, zona de munte fiind mai conservatoare. În zona de munte există mențiuni legate de aceste credințe și superstiții privitoare la Sânziene. În zona de Nord a Munților Apuseni este menționată folosirea lor în obiceiurile de ursit.

„Sânzienele sunt în primul rând niște plante, dar sunt și niște ființe mitologice care populează mitologia culturii tradiționale românești. Ca multe alte ființe supranaturale sunt ambivalente, adică sunt atât bune cât și rele. Dacă le respecți ziua te ajută, dacă încalci interdicțiile legate de ziua în care sunt sărbătorite se pot întâmpla și lucruri mai puțin bune.

Sânzienele erau folosite și în ritualuri legate de prezicerea viitorului și mai ales a ursitului. Se făceau cununi de flori și erau aruncate pe case. Se alegeau case foarte abrupte și dacă cununa rămânea pe casă înseamnă ce se mărita anul acela, dacă nu rămânea pe acoperiș atunci trebuia să mai aștepte”, povestește pentru Servus Cluj, Sebastian Paic, iubitor de tradiție.

Ziua Universală a Iei este o sărbătoare care a fost inițiată de „La Blouse Roumaine”. Andreea Tănăsescu, cea care stă în spatele fenomenul „ia românească” a reuşit să transforme ia tradiţională în brand de ţară şi să o celebreze comunităţile româneşti din peste şase continente.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei marchează pentru a șaptea oară Ziua Universală a Iei, oferindu-vă o selecție de 70 de cămăși tradiționale provenite din 53 de zone și subzone etnografice, databile din perioada mijlocul secolului XIX-mijlocul secolului XX.

Sebastian Paic, doctorand la Chimie şi Inginerie Chimică , a început încă din primii ani de facultate, să adune costume tradiţionale româneşti.

„Lumea a început să fie tot mai interesată de cultura tradițională și de cămașă, asașar, a apărut și inițiativa de a sărbători cămașa. Ziua de Sânziene este potrivită fiindcă este și vară și se poate pune în valoare. Acum se coș cămăși foarte vechi, publicate încă de la sfârșitul secolului XIX și mai ales începutul secolului XX. Sunt de-a dreptul spectaculoase, respectă tehnicile, croiurile, materialele vechi și ornamentica”, mai povestește Sebastian Paic.

Sursa foto: Muzeul Etnografic al Transilvaniei