Ia românească, sărbătorită pe 24 iunie. Cum a ajuns cămașa bunicii un simbol național

by Cristina Mihaila

O zi pe an, orice român/româncă care are o ie în dulap ar trebui să o poarte, oriunde s-ar afla, indiferent de ocazie. Odată îmbracată, această piesă a costumului popular românesc, ne face să ne simțim mândre și speciale.
Sărbătoarea coincide cu Sânzâienele și a fost declarată manifestare internațională în 2013, la propunerea comunității ”La Blouse Roumaine” (n.r. cu peste 200 de mii de membri), cu scopul declarat de a deveni brand de țară. Cămașa, colorată, alb-negru sau cu diverse motive, este de obicei cusută manual și este recunoscută ca simbol internațional al culturii române. De-a lungul timpului a fost sursă de inspirație pentru artiști sau creatori de modă renumiți.

”La Blouse Roumaine”, Henri Matisse

Tabloul aparține pictorului francez Henri Matisse. Pânza are dimensiunile de 92×73 cm, a fost finalizată în 1940 și este expusă la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Se presupune că modelul artistului este o domnișoară din Rusia, dar în anturajul lui se aflau mai multe românce celebre în acea perioadă. Matisse s-a născut la 31 decembrie 1869, în localitatea La Cateau-Cambresis. A renunțat la cariera de avocat pentru pictură, pe care a studiat-o la Académie Julian din Paris.

De Ziua Internațională a Iei, Asociația Meșterilor Populari Clujeni, în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și Primăria Cluj-Napoca, organizează un târg de produse tradiționale, în perioada 21-25 iunie, în Piața Avram Iancu. Fiecare stand va avea coronițe din flori de sânziene, iar copiii de la Asociația ”De La Lume Adunate Și-Napoi La Lume Date” vor împărți buchete de flori tuturor vizitatorilor.

DE LA TRADIȚIONAL….     

”Cămașa cu cipag” sau ”altița” este reprezentativă pentru Câmpia Transilvaniei și o parte a zonelor din Munții Apuseni. ” Îndrăgesc foarte mult portul popular și obiceiurile tradiționale și nu aș vrea să se piardă, ele fiind identitatea noastră. Îmi aduc aminte atunci când eram copil, de vacanțele petrecute la bunici, într-un sat din Munții Apuseni. Acolo, duminicile erau adevărate sărbători, iar la biserică se puteau admira costumele populare în toată splendoarea lor. Sătenii le păstrau în lăzile de zestre și miroseau tot timpul a busuioc” , spune Viorica Ciobanu, președinte Asociația Meșterilor Populari Clujeni.


Viorica Ciobanu, președinte Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

”De Sânziene, fetele se îmbrăcau de sărbatoare, în costume tradiționale și ieșeau să culeagă flori, apoi împleteau cununi pe care le purtau pe cap, iar când ajungeau în sat, le aruncau pe casă ca să-și vadă norocul. Ornamentele de pe ii sunt inspirate din mediul înconjurător, din viața de toate zilele, stilul fiind propriu și de o eleganță fără egal. Repartizarea ornamentelor geometrice sau florale, mai bogate sau mai simple, diferă de la o zonă etnografică la alta”, explică doamna Ciobanu, care spune că peste tot în lume cusătura manuală de pe ia românească a atras atenția.

”Am organizat cu Asociația Meșterilor Populari Clujeni multe târguri și expoziții atât în țară, cât și peste granițe, pe diferite teme, dedicate unor obiceiuri sau sărbători. De fiecare dată, ia sau cămașa pe care meșterii o purtau era foarte admirată și apreciată. Atunci când aflau vizitatorii, în special străinii, că aceste minunății erau cusute de doamnele din asociație, doreau să cumpere și ei, apoi o îmbrăcau imediat.”

…LA MODERN

O firmă din Cluj a introdus conceptul de ie urbană.

Aflați de 20 de ani pe piața de fashion din România, Daleea Fashion House a dus conceptul de tradiție la un nou nivel. Recent, Delia Louber a început să facă cămăși populare și pentru bărbați. Ultima colecție, semnată de Delia Louber, intitulată Carmen Sylva, este dedicată primei regine a României. 

”Regina Elisabeta este cea care a introdus costumul popular românesc la marile curți ale Europei. Era artistă, poetă, scriitoare și a promovat valorile tradiționale românești. ”Carmen Sylva” se adresează femeilor puternice, dar feminine și delicate în același timp, care pot inspira atât prin prezență, cât și prin stil de viață. Am fost foarte atenți la fiecare element care provine din portul tradițional românesc, l-am adaptat, reprodus și reinventat armonios”, spune Delia.

Delia Louber, designer vestimentar

”Niciodată ia nu se va demoda. Motivele noastre tradiționale reprezintă surse inepuizabile de idei. Toată îndemânarea, priceperea și talentul le-am căpătat de mică. Am crescut la țară, în Popești, iar principala ocupație era să facem dantelă pentru lucrurile din casă. Am cusut ii, am împletit ciucuri, știu să țes, să cos, să tricotez. Mama mea era cadru didactic și directoarea Căminului Cultural. Ea organiza toate serbările, șezătorile, apoi ducea tineretul prin toată țară, era mare lucru pe vremea aceea! De acolo cred că am rămas cu gustul pentru motivele tradiționale, în special pentru ie. Nu-mi plăcea atunci că mama nu ne lăsa să îmbrăcăm cămășile, erau spălate, apretate și păstrate cu sfințenie în dulap. Mi-am propus să transform bluza tradițională, într-una urbană, pe care să o poți purta toată ziua, oriunde mergi. Era mare păcat să nu poți purta o piesă vestimentară atât de frumoasă, dar care este în același timp și foarte comodă”, adaugă designerul vestimentar.

Cristina Pintilie Șendrea

Te-ar putea interesa si

Comenteaza