Top 5 rezervații naturale din apropierea Clujului

by Oana Spiru

Rezervațiile naturale sunt sunt o atracție majoră, acestea fiind vizitate de foarte turiști din toate colțurile lumii. În județul Cluj figurează 24 de arii naturale protejate, între care o arie de protecție specială avifaunistică, Padurea Ciuasului.

Top 5 rezervații naturale din județul Cluj care ne oferă experiențe și senzații noi:

Rezervația naturală „Lacul Știucii”

La 10 km de Gherla, lacul Știucii (Știucilor, Săcălaia sau Sic) este cea mai cunoscută zonă umedă din Câmpia Fizeșului. Acesta este singurul lac natural din Transilvania care nu a fost amenajat pentru piscicultură, este cel mai adânc (7 m) lac natural (dulce) al Transilvaniei, şi cu cea mai mare suprafaţă din Bazinul Fizeşului. Totodată, este singurul lac din Transilvania pe care se formează plaur (insule plutitoare de stuf), la fel ca în Delta Dunării. Lacul Știucilor este Rezervație Naturală din anul 1966.


Rezervația Naturală „Cheile Turzii”

Un splendid peisaj carstic (chei, pesteri, turnuri, pereti) care iți taie respirația și care adăpostește o vegetație și faună bogată și variată, numărul speciilor (aprox. 1000) fiind socotit cel mai mare din România. Cheile Turzii se află în partea de est a Munţilor Apuseni și a dobandit, la nivel national, din 1938, statutul de rezervație naturală, mai apoi fiind inclusă în listele U.N.E.S.C.O. printre cele mai de seamă monumente ale naturii.

În Cheile Turzii exista app. 1.000 de specii floristice, specii vegetale printre care și plante rare calcofile, unele endemice, cum sunt: usturoiul sălbatic ( denumit popular Ceapa Ciorii din Cheie), Jugastul, Scorusul, Piciorul Cocoșului, Garofița albă, odoleanul, omagul, stanjenelul violaceu, vulturica, etc.

Rezervaţia naturală zoologică „Valea Legiilor”

Aria naturală se află în extremitatea estică a judeţului Cluj, în partea vestică a satului Geaca şi cea estică a satului Legii, fiind o rezervaţie de tip avifaunistic. Aria protejată este reprezentată de zone cu fâneţe umede, luciu de apă şi zone de mlaştină, întâlnind plante precum stufulşi papura; şi cuprindesudul văii Legii , Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii şi porţiunea vestica a Lacului Geaca.

În arealul rezervaţiei de peste 120 de hectare, cuibăresc mai multe specii de păsări migratoare, printre care: egreta, stârcul cenuşiu, buhaiul de baltă, nagâţul, găinuşa-de-baltă, lişiţa şi mai multe specii de raţe.

Rezervaţia naturală mixtă „Făgetul Clujului”

Este localizată în satului Feleacu și a fost declarată rezervaţie naturală în anul 1974. Dintre habitatele protejate din această zonă se numără: habitatele de păduri (gorun, fag, carpen) şi habitatele de mlaştini, cu importanță floristică, faunistică și peisagistică. Între speciile de plante protejate întâlnim moşişoara, pipiriguţul, curechiul de munte, clopoţelul. În ceea ce priveşte fauna întâlnim în special fluturi (molia catax, fluturele roşu de mlaştină) precum şi mamifere (jder, veveriţă, căprioara, mistreţul) şi păsări (privighetoarea, cinteza), etc.

Rezervaţia naturală are ca obiectiv asigurarea condiţiilor optime de protejare şi restabilire a speciilor, a comunităţilor vegetale şi animale semnificative din punct de vedere naţional.

Peștera Mare de pe Valea Firei

Peștera Mare de pe Valea Firei este o rezervație naturală de tip speologic, situată în judeţul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Mărgău. Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000. se întinde pe o suprafață de 2 hectare și este parte integrantă a sistemului carstic Peștera cu apă din Valea Firei.

Aria protejată aflată în bazinul superior al râului Someșul Cald (între Valea Firei și Valea Ponorului), reprezintă o peșteră complexă structurată pe două niveluri. Nivelul unul superior alcătuit din săli multiple (Sala Ondine, Sala de Dans, Sala Club, Sala Buzunar, Sala Minunilor, Sala Suspendată, Sala Giganților, Sala Pagodelor, Sala cu Ferestre) cu forme concreţionare (stalactite, stalagmite, ghirlande, baldachine) şi scurgeri parietale de calcit, legate prin galerii (Galeria Marmitelor, Galeria Afluentului, Galeria Activului) și nivelul inferior unde se află un râu subteran.

Te-ar putea interesa si

Comenteaza