Peste 120 de cercetători, profesori universitari și experți în biologie computațională, chimie computațională și design de medicamente participă, în perioada 15-18 iunie, la conferința internațională ISQBP 2026, organizată la Cluj-Napoca. Evenimentul reprezintă o premieră pentru România și reunește specialiști din întreaga lume pentru a discuta despre rolul inteligenței artificiale și al metodelor computaționale în dezvoltarea terapiilor viitorului.
Conferința este organizată de International Society of Quantum Biology and Pharmacology (ISQBP) și are loc la Auditorium Maximum al Universității Babeș-Bolyai.
Potrivit organizatorilor, metodele computaționale și inteligența artificială transformă modul în care sunt dezvoltate medicamentele moderne. Cercetătorii utilizează supercomputere și algoritmi avansați pentru a analiza structura și comportamentul proteinelor și al altor biomolecule implicate în apariția bolilor.
„Pentru a crea un medicament care să țintească o anumită proteină trebuie să înțelegem foarte bine cum arată acea proteină și cum se mișcă ea în timp”, a explicat Vlad Cojocaru, cercetător științific I la Universitatea Babeș-Bolyai și președintele ISQBP.
Unul dintre subiectele centrale ale conferinței este impactul inteligenței artificiale asupra cercetării biomedicale. Specialiștii au evidențiat contribuția sistemului AlphaFold, dezvoltat de Google DeepMind, care poate prezice cu o precizie ridicată structura tridimensională a proteinelor, eliminând una dintre cele mai mari bariere întâlnite până acum în cercetarea biologică.
Potrivit lui Vlad Cojocaru, următoarea mare provocare pentru comunitatea științifică este dezvoltarea unor sisteme AI capabile să simuleze nu doar structura biomoleculelor, ci și dinamica acestora pe intervale extinse de timp. O astfel de evoluție ar putea accelera semnificativ descoperirea de noi tratamente pentru cancer, boli genetice și alte afecțiuni complexe.
Cercetătorul subliniază însă că inteligența artificială nu poate înlocui validarea experimentală și studiile clinice. Chiar dacă algoritmii pot identifica mai rapid molecule promițătoare, orice candidat la statutul de medicament trebuie să parcurgă ani de teste în laborator și evaluări clinice înainte de a ajunge la pacienți.
Conferința include prezentări despre utilizarea inteligenței artificiale în studierea ADN-ului și ARN-ului, analiza interacțiunilor biomoleculare, medicina personalizată și dezvoltarea noilor terapii.
Printre invitații de prestigiu se numără profesorul Modesto Orozco, de la Institutul de Cercetare Biomedicală din Barcelona, laureatul premiului pentru biologie computațională al ediției din acest an, și cercetătoarea Zoe Cournia, de la Academia din Atena, care va primi distincția Gilda Loew Lectureship pentru contribuțiile sale în domeniul designului de medicamente.
Ediția din 2026 este prima organizată în România, după ce Vlad Cojocaru, ales președinte al societății în 2024, a propus ca evenimentul să fie găzduit la Cluj-Napoca.
Pe lângă sesiunile științifice, conferința oferă și oportunități de colaborare între cercetători și instituții academice din întreaga lume, contribuind la promovarea cercetării românești pe plan internațional.
Sursa: Cluj24.ro
este parte a
