90 de ani de istorie etnografică! MET-un acronim de care vom mai auzi!

by Cristina Mihaila

Clujeni, sălăjeni, maghiari, francezi sau americani au trecut până acum pragul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Celor care nu au ajuns încă în Hoia sau la sediul din centru cu vestita Sală Reduta,  le spunem că timpul petrecut acolo nu este unul pierdut, pentru că istoria ne aduce de fiecare dată un plus de valoare atât spiritului, cât și sufletului nostru. Așadar, pe lângă invitația de a vizita Muzeul Etnografic al Transilvaniei, vă oferim detalii despre această instituție, într-un interviu valoros acordat de cel care o conduce, Tudor Sălăgean. Un material care poate fi parcurs în 20 de minute…

SERVUS CLUJ Anul acesta sărbătoriți 90 de ani de la înființarea Parcului Etnografic Romulus Vuia. Care este, pe scurt, istoria înființării? Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” este primul muzeu în aer liber din România și, de asemenea, unul dintre cele mai vechi din întreagă Europa sud-est-orientală. Fondatorul acestui parc etnografic, Romulus Vuia (1887-1962), a fost primul etnograf român, cu o teză de doctorat susținută în 1924 la Universitatea din Cluj. El a fost, de altfel, primul director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, pe care l-a condus între anii 1923 și 1948. Vuia s-a dovedit a fi, încă de la începuturile carierei sale, un vizionar în domeniul muzeologiei, propunându-și să înființeze unui mare muzeu în aer liber, o adevărată „Grădină a Neamului”, care să facă cunoscută întregii lumi valorile culturii tradiționale românești și transilvănene. Prima variantă de amplasare a Parcului Etnografic a fost Cetățuia Clujului, care ar fi urmat să fie transformată într-o acropolă a orașului, găzduind instituții culturale și administrative. Din nefericire, acest proiect nu s-a realizat, iar Vuia nu a găsit susținere pentru proiectele sale din partea miniștrilor culturii care s-au succedat la București. Până la urmă, ideea Parcului Etnografic a revenit în actualitate în noiembrie-decembrie 1928, după preluarea puterii de către guvernul de ardeleni condus de Iuliu Maniu, mulți dintre miniștrii și secretarii de stat ai acestui guvern locuind sau studiind la Cluj. Acești oameni legați afectiv de Cluj, în special Iuliu Maniu și Alexandru Vaida Voevod, au fost primii care au înțeles cu adevărat necesitatea înființării Parcului Etnografic. Până în vara anului 1929, muzeul a primit un teren de 75 de hectare pe dealul Hoia, pentru dezvoltarea Parcului Etnografic, din care însă, din păcate, în perioada comunistă, au rămas în administrarea instituției doar 14 hectare. Primele decenii au fost marcate de demersuri științifice consistente pentru achiziționarea celor mai importante obiective de arhitectură tradițională din Transilvania. A fost o epocă romantică, dar plină de pericole, în care etnografii care mergeau pe teren, uneori cu sume de bani destul de mari pentru achiziționarea de obiecte, aveau în dotare și câte un pistol Browning. De asemenea, paznicii Parcului Etnografic aveau în dotare un mic arsenal de arme de foc, folosite pentru alungarea animalelor sălbatice, dar și pentru ținerea la respect a eventualilor răufăcători.  

Pregătirea terenului pentru “Casa Moţului”, data intrării 1929, Parcul Etnografic, R.Vuia

SERVUS CLUJ Ce activități aveți programate pentru marcarea celor 90 de ani?

Pentru aniversarea unui muzeu nu sunt importante ceremoniile sau festivitățile lipsite de conținut. Muzeele sunt preocupate doar de patrimoniu și de public, iar momentele aniversare sunt importante doar în măsura în care pot implica ambele elemente. Din acest motiv, cea mai importantă manifestare dedicată acestei aniversări a fost cea propusă de direcția marketing, sub titlul „90 de ani țesuți în două ițe”, prin care vizitatorii Parcului Etnografic au fost invitați să participe la țeserea unui covor aniversar de 90 de metri. Inspirat din experiențe similare din muzeele nordice, acest proiect este o formă de implicare a vizitatorilor și a comunității și, de asemenea, un omagiu adus unui element încă viu al patrimoniului cultural imaterial. Într-adevăr, proiectul și-a atins menirea, reușind să activeze un segment al publicului muzeal.

”Muzeul Etnografic al Transilvaniei dispune de o echipă de specialiști a căror valoare compensează deficitul de personal. Avem 6 experți în bunuri de patrimoniu și 6 experți în restaurare și conservare, alături de care activează un număr de specialiști tineri și promițători, care se pregătesc și ei intens pentru a obține statutul de experți. Doresc să fac o mențiune specială pentru echipa de specialiști a Laboratorului de Restaurare și Conservare, cu o activitate remarcabilă, răsplătită cu numeroase premii obținute în cadrul saloanelor naționale de restaurare. Muzeul are și un compartiment de marketing muzeal, aflat încă în curs de organizare, dar care a reușește deja să contribuie la valorificarea activităților instituției și la creșterea numărului de vizitatori.”- Tudor Sălăgean, director MET

Tudor Sălăgean, director MET

SERVUS CLUJ Clujenii, și nu numai, pot petrece sau chiar sărbători anumite evenimente în incinta Parcului Etnografic Național ”Romulus Vuia”, în ce condiții?

Parcul Etnografic trebuie să fie un muzeu viu, cu o ofertă culturală diversificată, care să includă programe culturale și educaționale, evenimente muzicale, culinare sau chiar religioase. Este o oază de liniște și de regăsire, dar și un spațiu potrivit pentru organizarea de manifestări de o anvergură. Oferim publicului posibilitatea de a participa la serviciul religios în biserica de lemn din Chiraleș, de a oficia cununii sau botezuri. Ne bucurăm când vizitatorii noștri aleg să-și marcheze momentele importante ale destinelor lor la muzeu, pentru că asta creează între ei și muzeu o legătură puternică. Am organizat în ultimii ani câteva tipuri de evenimente cu un orizont larg de adresare, pentru că dorim ca mesajul nostru să fie unul modern. Selecția evenimentelor pe care le organizăm este făcută pe baza principiilor UNESCO, pentru că ne dorim să ieșim din viziunea limitată și închistată practicată încă cu referire la domeniul nostru pe plan național. Conceptul de patrimoniu cultural imaterial, adoptat de UNESCO în urmă cu două decenii, este esențial pentru a promova o viziune adecvată asupra fenomenelor culturale. Întreținerea construcțiilor din Parcul Etnografic și a altor elemente de patrimoniu este realizată de conservatori și de specialiști în domeniul construcțiilor tradiționale, în timp ce întreținerea celorlalte bunuri existente în muzeu este realizată de muncitori specializați, oameni valoroși și dedicați meseriei lor, însă, din păcate, plătiți foarte prost în raport cu importanța muncii lor. Pe viitor vom avea cu toții o problemă foarte serioasă, pentru că tinerii, pe bună dreptate, nu sunt interesați să se specializeze în acest domeniu, în care pasiunea și specializările numeroase și repetate sunt răsplătite cu salarii aproape ridicole.  

SERVUS CLUJ Dețineți o statistică a numărului de vizitatori, se poate vorbi despre ceea ce se numește sezon în alte domenii?

În anul 2018, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a avut un număr de 67.000 de vizitatori, care ar putea fi considerat satisfăcător dacă îl comparăm cu situația de acum 7-8 ani, când erau înregistrați în jur de 25.000 de vizitatori anual. Desigur, mai avem încă mult până să ajungem din urmă câteva alte mari muzee ale României, dar cred că suntem pe drumul cel bun. Marea noastră problemă este legată de lipsa mijloacelor de transport în comun care să conecteze Parcul Etnografic de zona centrală a orașului. Absența unei asemenea conexiuni aduce Parcului Etnografic și culturii clujene în general deservicii uriașe. Nu consider că este acceptabil ca o administrație locală să acorde atâtea facilități pe mijloacele de transport în comun pentru diferite categorii de utilizatori fără să le asigure acestora și accesul la moștenirea noastră culturală. În momentul în care această problemă va fi rezolvată, rezultatele vor fi spectaculoase. Desigur, Parcul Etnografic este mai vizitat în timpul sezonului cald, cu maxime în lunile mai și septembrie, dar vizitatorii nu lipsesc nici în timpul anotimpului rece. 

SERVUS CLUJ Cât de des și ce tipuri de evenimente au loc în Sala Reduta?

Avem multe evenimente la sediul central al Muzeului Etnografic, cele mai multe dintre ele desfășurându-se, firește, în sala Reduta. Doar pentru luna octombrie 2019, de exemplu, numărul acestora este de 20. Într-un an calendaristic avem, în general, peste 150 de evenimente, de la vernisaje la conferințe, de la concerte, recitaluri și alte evenimente muzicale la lansări de carte sau proiecții de filme. Încercăm să oferim un spațiu deschis față de oferta culturală a comunității, pentru că ne dorim ca reprezentanții comunității să proiecteze și să organizeze evenimente culturale alături de noi. Din acest punct de vedere, al evenimentelor organizate la sediul central, cred că ne vom apropia în curând de capacitatea noastră maximă. Există o limită pe care nu putem să o depășim, pentru că trebuie să lăsăm suficient timp pentru vizitatorii noștri, din ce în ce mai numeroși, care doresc să ne examineze în liniște colecțiile. Avem, însă, în vedere realizarea unui proiect de extindere a clădirii muzeului, pentru care a fost realizat deja un studiu de fezabilitate. Toate spațiile nou realizate sunt prevăzute pentru a fi destinate patrimoniului și publicului, astfel încât, într-un viitor nu foarte îndepărtat, acest muzeu să își dubleze suprafața expozițională și să dispună de încă o sală pentru evenimente culturale.   

SERVUS CLUJ Ați desfășurat parteneriate publice-private până acum? Există interes din partea oamenilor de afaceri din zonă pentru patrimoniul sau activitățile muzeului? 

În ce privește Parcul Etnografic, există un program de adoptare a obiectivelor de acolo de către investitori privați, derulat încă din anul 2011 cu sprijinul Consiliului Județean Cluj. Master planningul dedicat dezvoltării muzeului are în vedere și dezvoltarea acestui gen de activități, care sunt importante nu doar din perspectiva eventualelor contribuții obținute, cât mai ales în constituirea unei comunități de oameni apropiați de muzeu și de obiectivele sale.

SERVUS CLUJ Multă lume știe deja că pregătiți o extindere a muzeului în aer liber, în ce stadiu se află proiectul?

Proiectul extinderii Parcului Etnografic are în sine o istorie interesantă. El a pornit de la un proiect de restaurare a bisericilor de lemn cu pictură interioară din Parcul Etnografic, pentru care Consiliul Județean Cluj a obținut o finanțare prin Mecanismul financiar al Spațiului Economic European. Partenerii noștri norvegieni, de la Asociația Nordică de Design Urban din Bergen, cu care am dezvoltat o relație excepțională, au susținut importanța realizării, în cadrul acestui proiect, a unui concurs internațional de soluții pentru extinderea Parcului Etnografic. Tot ei au fost cei care au inițiat realizarea unui Master Plan pentru dezvoltarea Parcului Etnografic, primul instrument de acest fel pentru un muzeu din România. Acest proiect a fost asumat de Consiliul Județean Cluj, care a înțeles perfect importanța acestuia. Au fost parcurse până acum etapele premergătoare necesare realizării proiectului tehnic și începerii efective a lucrărilor. Toate acestea vor deveni posibile în cursul anului 2020, când zona Hoia va începe să își schimbe înfățișarea, transformându-se într-un vast spațiu dedicat educației și culturii.    

Cristina Pintilie Șendrea

Te-ar putea interesa si

Comenteaza