Darius Hulea, sculptorul care reuşeşte să transforme sârma în artă

by admin

Darius Hulea este artistul pentru care fiecare detaliu contează. Reuşeşte să îşi lase publicul înmărmurit prin creaţiile sale impunătoare şi originale. Pasiunea de a modela a moştenit-o de la străbunicul său, care era meşter popular al satului. Alt model de inspiraţie a fost profesorul de Sculptură, pe care în timpul liceului, după ce termina orele, îl ajuta la realizarea armaturilor pentru noile sculpturi ce completau fiecare colţ al atelierului.

Eu întotdeauna am socotit arta ca şi o formă de educaţie prin imagine, asemenea grecilor

Transformarea banalului în preţios l-a cercetat de-a lungul anilor universitari având ca şi pornire sculptura modernă conform conceptului de « drawing the space/drawing in space » (Calder, Picasso, David Smith, etc.), unde o simplă sârmă şi o bucată neregulată de tablă, agăţată într-un punct strategic de echilibru, să povestească ceea ce intuia Calder drept « mişcarea naturii ». ”Armatura nu era altceva decât scheletul formelor pe care mai apoi lutul sau ipsosul, înfăşurându-le, le transformau în volume pline ce dezvoltau ochiului forma tridimensională întreagă. Am ajuns la perfecţionarea acestor armaturi, spre detalii incredibile, astfel încât infinitele bucăţi de sârmă să ne ajute să înţelegem trecerea de la o suprafaţă la alta şi reuşind astfel să înlătur ipsosul şi lutul. Am ajuns să înlocuiesc învelişul acestor forme cu suprafeţe vibrante din metal, cu sârme aglutinate prin puncte ce creează un paralelism «halucinant», ca desen al unor fragmente musculare până la detaliul unui fir de păr ce defineşte chipul celui desenat. Punctele pentru mine sunt asemenea stelelor de pe bolta cerească, ce ne lasă imaginar să desenăm orice animal sau chip dorim. Trebuie doar să avem capacitatea de a uni cu linii toate punctele ce dau acum conturul a ceea ce dorim noi să transmitem”, spune artistul.

Este greu acum sa faci ceva original

Îşi începe ziua în atelierul său, unde operele de pe pereţi îi dau impulsul creării altora noi. “Acolo încep construcţia noilor armaturi din simple bare metalice de 10, 12, 14 mm în diametru ce se compun şi conturează noi forme în spaţiul liber al atelierului. După realizarea acestui schelet, încep sudura sârmelor într-un circuit continuu şi paralel până când întregul schelet este acoperit şi işi defineşte mai bine acum volumul. Aşa cum aţi observat, aceste forme tridimensionale nu creează un desen complet din punctul A până în punctul Z, ci această ruptură, acest «nefinito» ca inabilitate obositoare a actului artistic, face strânsa legătură între trecut şi viitor. Mie nu mi-a rămas decât să aleg limitele acestui desen tridimensional şi să dau publicului multiple variante de a le continua”, a spus Darius.

Depune mult suflet, timp şi investiţii în tot ceea ce face. Chiar şi lucrările de mici dimensiuni ocupă un loc important în tot precesul său de creaţie. “Cele mai mari creaţii ale mele sunt şi fizic cele mai mari. Efortul, chinul, timpul şi bugetul acordat pieselor de mari dimensiuni mă fac pe mine, ca şi artist, să dau tot ce am mai bun pentru a nu greşi, iar efortul să nu fie de prisos. Dar nu neg faptul că unele piese mici, care îmi iau undeva la 4-5 zile, nu sunt opere pe care le accept. Întotdeauna acestea devin fragmente schiţate ce mai târziu povestesc fragmentul sau detaliul unei forme mai mari. Atunci pot spune cu siguranţă că operele la care lucrez 5 sau 6 luni exprimă acum efortul colosal al muncii, iar acest lucru se observă în finalitatea noii opere « Imblânzirea iepelor lui Diomede», a opta munca a lui Hercule. Trebuie să vă aduc la cunoştinţă că mai sunt alte 11 munci din totalul de 12. Voi crea încă 11 opere fragmentate ca şi cea deja enunţată, ce în final vor desena în spaţiul cotidian mitul tărâmurilor antice unde Hercule le-a îndeplinit pe toate. Cu alte cuvinte încerc să desenez infinite detalii, astfel încât privitorul să îşi deschidă privirea în a cunoaşte misterul ambiguu al mitologiei”, a adăugat sculptorul.

photo credit Vlup Oi

Te-ar putea interesa si

Comenteaza