Judecătorii Curții Constituționale au amânat pe data de 20 octombrie decizia privind sesizarea ÎCCJ în legătură cu legea ce vizează modificarea sistemului de pensii acordate magistraților pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament luna trecută. Pe masa CCR s-a mai aflat astăzi și proiectul de lege al Ministerului Finanțelor privind noile taxe și măsuri fiscale, amânat de asemenea pentru aceeași dată cu decizia privind pensiilor speciale.
”Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un «nu» răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept” au comunicat reprezenanții ÎCCJ privind decizia Curții Constituționale.
Potrivit sursei citate, legea prezintă o încălcare pentru nu mai puțin de ”37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale” precum și a unor principii fundamentale ale statului de drept.
”Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, se arată în comunicatul Instanței Supreme.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
”Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a afirmat premierul
este parte a
