Gustul vinului românesc de mâine există deja, în cramele în care o nouă generație de oenologi a preluat vinificația.
Am invitat câțiva oenologi sub 40 de ani să ne răspundă la aceleași întrebări: ce fac diferit față de generația anterioară, în ce vin consideră că s-au exprimat cel mai bine și ce soiuri ar reprezenta cel mai bine România în lume. Am aflat multe lucruri noi, inclusiv că vinul românesc are o potențială nouă vedetă.
Feteasca neagră, un soi vechi, a cărui istorie se măsoară în secole, a devenit în ultimele două decenii fanionul vinului românesc. Alături de ea, generația care vine pune în lumină o soră mult mai tânără. Feteasca regală a apărut abia în perioada interbelică, dar tocmai ea revine în răspunsurile tinerilor oenologi: ca vinul care îi descrie, ca soiul pe care l-ar trimite să reprezinte România în lume sau în ambele roluri.
Noua vedetă din Transilvania
Când întrebi mai mulți oenologi tineri ce vin îi descrie cel mai bine, te-ai aștepta la tot atâtea răspunsuri diferite. Lucrează în podgorii aflate la sute de kilometri unele de altele, de la Bistrița-Năsăud la malul Dunării și din Dealu Mare în Banat, în crame de 10 hectare sau în domenii de câteva sute. Și totuși, un nume revine iar și iar: Feteasca regală.
Ne-au răspuns Sonia Oltean (Valea Ascunsă), Paula Bota și Cristina Carazan (Liliac), Marius Vasiu (Navigo), Sergiu Savu (Pivnița Savu), Sabin Baniță (Crama Ceptura/SERVE) și Alexandru Mihuți (Domeniile Sescu), oenologi care au preluat vinificația sau care o împart cu cei care i-au format. Din răspunsurile lor se conturează câteva idei comune: vinuri mai ușoare și mai proaspete, mai puțin alcool, curaj de a experimenta și o atenție mai mare la ce își doresc consumatorii.
este parte a
