Sectorul jocurilor de noroc online din România reprezintă în prezent aproximativ 71% din veniturile totale ale pieței, potrivit H2 Gambling Capital, o companie de analiză specializată în date și prognoze privind piața globală a jocurilor de noroc. În urmă cu trei ani, această pondere era de 52%. O creștere de 19 puncte procentuale într-o singură piață reglementată – una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est – nu are un echivalent în altă parte a continentului. Spre comparație, ponderea medie a segmentului online pe piețele din UE a crescut cu doar două puncte procentuale într-o perioadă similară.
România se diferenția deja de celelalte țări înainte ca această accelerare să înceapă: a reglementat mai devreme jocurile de noroc online, și-a conectat mai rapid populația la internet și a construit o piață competitivă, bazată pe operatori licențiați, în timp ce multe dintre țările vecine își elaborau încă primele legi privind acordarea licențelor. Nu există o singură cauză care să explice de ce această schimbare s-a accelerat atât de mult. Cel puțin cinci factori diferiți, care au acționat în paralel, au mutat centrul de greutate de la agențiile fizice către ecrane.
Un avantaj obținut prin reglementarea timpurie
Majoritatea țărilor din regiune au petrecut ani întregi dezbătând dacă și cum ar trebui să acorde licențe pentru jocurile de noroc online. România nu a așteptat. În 2015, modificările aduse Ordonanței de urgență nr. 77/2009 a instituit un cadru național de licențiere, administrat de autoritatea de reglementare ONJN (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc), deschis atât operatorilor locali, cât și celor internaționali. Un deceniu mai târziu, acea decizie timpurie pare decisivă: Legalbet, un portal de specialitate care evaluează și analizează platformele legale de jocuri de noroc, include în clasamentele sale profesionale peste 70 de site-uri de jocuri de noroc din România, marea majoritate fiind cazinouri cu rotiri gratuite – un tip de bonus care nu poate fi găsit în sălile de jocuri terestre.
Rezultatul este o piață competitivă, care include atât companii locale, cât și unele dintre cele mai mari grupuri de jocuri de noroc listate la bursă din Europa – o combinație care a stimulat investiții constante în calitatea produselor, în platformele mobile și în atragerea clienților. Respectarea acestui cadru nu a fost niciodată ieftină – garanții financiare minime, audituri continue și verificări periodice de conformitate – însă a oferit ceva mai rar decât costurile reduse: certitudine juridică. Iar certitudinea juridică a atras capital pe termen lung.
Internet rapid și accesibil
România s-a clasat constant în partea de sus a clasamentelor europene privind viteza internetului în bandă largă – un fapt care îi surprinde pe mulți observatori din afara țării. Gradul de penetrare a fibrei optice este ridicat, abonamentele de date mobile se numără printre cele mai ieftine de pe continent, iar conexiunile fiabile se extind cu mult dincolo de București, în orașele de rang secund și în localitățile mai mici. Această infrastructură a accelerat puternic dezvoltarea pieței. Odată ce au fost introduse licențele pentru mediul online, consumatorii au adoptat rapid aceste servicii. Aplicațiile mobile de pariuri, transmisiunile live de cazino și depunerile instantanee – nimic din toate acestea nu funcționează fără o lățime de bandă suficientă, iar România dispunea de această capacitate înainte ca majoritatea țărilor vecine să își finalizeze cadrele de licențiere. Pe piețele în care conexiunea este instabilă, migrarea către mediul digital tinde să se stagneze. În România, acest lucru nu s-a întâmplat, iar diferența față de țările vecine, în care conectivitatea s-a dezvoltat mai lent, nu a făcut decât să se amplifice de atunci.
Condiții mai stricte pentru locațiile fizice
Între aprilie 2024 și februarie 2026, trei măsuri adoptate la nivel național au schimbat calculele economice pentru operatorii din mediul fizic:
- Legea 107/2024 a interzis sălile de jocuri cu aparate de tip slot în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori – un prag care vizează aproximativ nouă din zece localități din România.
- Legea 141/2025 a majorat taxele aplicate veniturilor brute din jocuri de noroc la 27% pentru operatorii online și la 23% pentru cei din mediul fizic și a adăugat 1.000 de euro la taxa anuală de licență pentru fiecare aparat de tip slot.
- OUG 7/2026, emisă la 25 februarie fără o perioadă de tranziție, a transferat către consiliile locale competența de autorizare a locațiilor. Primarii pot acum să refuze, să restricționeze sau să interzică în totalitate spațiile destinate jocurilor de noroc. Cel puțin nouă orașe – printre care Iași, Ploiești, Constanța și Brăila – au făcut deja demersuri în acest sens.
Cifrele completează imaginea. Numărul aparatelor de tip slot din România a scăzut de la aproximativ 80.000 la 36.000 în decurs de 2 ani. În jur de 1.310 săli de jocuri au rămas deschise, fiind administrate de aproximativ 69 de deținători de licență – mult mai puțini decât înainte. În 2025, sectorul jocurilor de noroc din locații fizice a generat în continuare venituri anuale de aproximativ 1,67 miliarde de euro, potrivit H2 Gambling Capital, echivalentul a circa o treime din întreaga piață reglementată. Însă costurile menținerii locațiilor fizice – taxe mai mari pentru fiecare aparat, decizii imprevizibile ale autorităților locale și costuri tot mai ridicate de conformare – îi determină pe un număr tot mai mare de operatori să reevalueze dacă activitatea în spații fizice mai este viabilă. Un reprezentant al industriei, care a vorbit sub anonimat pentru iGamingBusiness, un site dedicat industriei globale a jocurilor de noroc, a estimat că numărul aparatelor ar putea scădea la 15.000–20.000 până în luna decembrie. „Iar acesta este scenariul optimist”, a adăugat el.
Operatorii își direcționează capitalul către mediul online
Reacția comercială a fost rapidă. În loc să aștepte stabilizarea regimului local de autorizare, operatorii își mută capitalul și atenția managerială către mediul online. Schimbarea este vizibilă în patru direcții:
- Consolidare transfrontalieră: grupurile internaționale au achiziționat platforme online din România, extinzându-și prezența digitală prin tranzacții evaluate la zeci de milioane de euro.
- Integrarea platformelor regionale: operatorii mai mari, care au acces la capital internațional, au preluat active online de la concurenți regionali, inclusiv operațiuni din România și de pe piețele învecinate.
- Restructurare internă: mai mulți operatori locali și-au reunit afacerile din mediul fizic și online sub o conducere unitară, orientată în mod prioritar către digital.
- Reducerea rețelelor de locații fizice: operatorii cu activitate în locații fizice își restrâng rețelele de agenții și își redirecționează clienții către canalele online, în unele cazuri închizând un număr mare de locații fizice.
Pentru organizațiile de profil, aceasta nu este doar o preferință comercială, ci și un răspuns la schimbările de reglementare. Un reprezentant al industriei a descris piața ca aflându-se într-un blocaj structural: licențele naționale rămân valabile, însă autorizațiile locale, care ar trebui să înlocuiască vechiul cadru de funcționare, nu există încă în multe localități. Președintele unei asociații naționale de pariuri a formulat concluzia fără ocolișuri: o abordare omnichannel este acum „esențială”. Modelele bazate exclusiv pe locații fizice pot supraviețui, a spus el, însă devin treptat o nișă.
| Indicator | Locații fizice | Online |
| Cota de piață, 2023 (H2) | ~48% | ~52% |
| Cota de piață, 2026 (H2) | ~29% | ~71% |
| Taxa pe veniturile brute din jocuri de noroc după reforma din 2025 | 23% | 27% |
| Venituri brute anuale din jocuri de noroc, estimare pentru 2025 | ~1,67 mld. € | Nu au fost comunicate de ONJN |
Date: H2 Gambling Capital; iGamingBusiness, 26 mai 2026.
Un decalaj față de Europa care continuă să se adâncească
La nivelul UE și al Regatului Unit, jocurile de noroc online reprezintă aproximativ 39% din veniturile brute din jocuri de noroc – cea mai recentă cifră disponibilă, publicată într-un raport al Asociației Europene pentru Jocuri și Pariuri la începutul anului 2025. La nivel continental, se estimează că segmentul online va ajunge la egalitate cu jocurile de noroc din locații fizice abia în jurul anului 2029. România, cu o cotă de 71%, nu se aliniază acestei medii. A depășit deja punctul spre care majoritatea piețelor europene încă se îndreaptă, iar mai multe măsuri legislative aflate în curs de adoptare ar putea majora și mai mult această pondere:
- Senatul României a votat, în februarie, majorarea vârstei minime pentru participarea la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Proiectul de lege așteaptă votul final în Camera Deputaților. Dacă va fi adoptat, România se va alătura Belgiei și Țărilor de Jos, numărându-se printre puținele țări europene în care vârsta minimă este de 21 de ani.
- Un alt proiect de lege propune o interdicție aproape totală a publicității pentru jocurile de noroc între orele 06:00 și 24:00, atât pe canalele de televiziune și radio, cât și în mediul online.
- Deciziile luate la nivel municipal cu privire la locațiile fizice vor continua să difere de la un oraș la altul, abordările variind de la interdicții totale și noi taxe locale până la condiții experimentale de zonare, care limitează locurile unde pot funcționa sălile de jocuri.
Niciuna dintre aceste măsuri nu vizează în mod specific jocurile de noroc online. Însă, analizate împreună cu cele cinci forțe care remodelează deja piața – cadrul de licențiere introdus timpuriu, infrastructura digitală solidă, restricțiile impuse locațiilor fizice, migrarea capitalului și decalajul tot mai mare față de Europa – toate indică aceeași direcție. Piața jocurilor de noroc din România nu devine pur și simplu mai digitală. A devenit deja digitală, iar întrebarea nu mai este dacă această tranziție va avea loc, ci cum va fi structurată, impozitată și supravegheată următoarea etapă a unei piețe predominant online.
este parte a
