Dorința orășenilor să lase online-ul acasă și să creeze ei înșiși în cadrul atelierelor de artă, creație și meșteșug a fost evidentă în cele trei zile de IARMAROC la Sat. Stârniți de spiritul creativ și talentul celor aproximativ 200 de artiști adunați la Sat, orășenii Clujului au învins lupta cu arșița verii și au dat frâu liber creativității în cele peste 20 de experiențe artistice disponibile zilnic pentru participanți.
Între 4 și 6 iulie, mii de oameni au dat arșița din oraș pe tihna de la Sat și au venit la Festivalul Creației și Artelor, care s-a desfășurat în Parcul Etnografic ”Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. În cele trei zile, vizitatorii au putut cumpăra produse create manual de cei peste 120 de producători și meșteșugari veniți în orașul de pe Someș din toate colțurile țării, preparate culinare tradiționale gătite la foc domol sau gustări numai bune de savurat la un picnic și au putut participa la zecile de ateliere de artă și meșteșuguri, expozițiile de pictură și fotografie, la spectacolele de teatru și concertele acustice. Micii vizitatori au avut la dispoziție ”Ograda cu Năzbâtii” și ”Ograda cu Țopăieli”, dar și instalații cu apă, numai bune de domolit căldura.
Emilian Vasi, organizator IARMAROC la Sat: ”Anul acesta ne-au onorat cu prezența peste 120 de creatori, producători sau meșteșugari veniți din Maramureș, Bucovina, Dobrogea, Oltenia sau Banat, dar și 40 de artiști: pictori, fotografi și muzicieni. La partea de mâncare, noi am zis ”nu” fast-food-ului. În Curtea cu Găteli am avut sarmale, plăcinte, tocănițe, dar și variante vegetariene, menținând totul cât mai aproape de bucătăria tradițională. În Curtea cu Gustări am avut diferite produse locale pe care oamenii și le-au putut cumpăra atât pentru picnic în Sat, cât și pentru acasă: zacuscă și alte bunătăți la borcan, brânzeturi locale, legume proaspete și pâine artizanală.”
”Am venit cu mied. În loc să fermentăm cerealele, noi fermentăm mierea. Miedul pornește simplu de la apă și miere, căci de aici se face mustul, iar mai apoi se adaugă drojdie sau alte ingrediente ca să fermenteze. Noi i-am pus și hamei, dar am creat recent două variante noi cu busuioc și vișine. E o băutură foarte versatilă. Noi o facem cu o alcoolemie mai mică ca să fie o băutură de vorbă și de distracție. Toată lumea e super bucuroasă să bea o băutură artizanală total diferită față de ce avea până acum. Suntem de pe Valea Buzăului, am pornit cu apicultura și apoi am dezvoltat un produs pe care nu îl facem decât noi și încă un brand local, din câte știm”, spune Mihai Negoț, de la Miedăria.
Mulți dintre creatorii prezenți la festival au meșteșugit produsele chiar sub ochii vizitatorilor, folosind atât metode tradiționale, cât și contemporane.
”Facem un scăunel pentru copii, cu motiv tradițional, Floarea vieții se numește. Lucrăm cu lemn de tei, lemn de plop. În general, folosim esențe moi. Durează câteva ore să faci un astfel de scăunel, dar depinde de complexitate. Am învățat meșteșugul de la socrul meu care este meșter popular de mai bine de 25 de ani. De la el am deprins meșteșugul și vrem să-l menținem actual”, spune Marius Iosub, de la Bunicul Meșteșugar (Târgu Neamț).
Arșița verii a fost domolită într-un mod artistic sub un umbrar inedit, creat special
Scena principală a festivalului din Parcul Etnografic a fost gazda instalației textile “Fluid”, care a adăpostit de soarele aprig al verii sute de iubitori de muzică acustică veniți la festival. Umbrarul gigant de 525 mp, realizat dintr-o țesătură organică vopsită în tehnica Shibori (metodă tradițională japoneză de vopsire care implică plierea, răsucirea, legarea sau comprimarea materialului textil înainte de vopsire pentru a crea modele unice și complexe) a avut, deopotrivă, rol artistic și funcțional.
Creată sub coordonarea dr. Tina Chiriță alături de drd. Larisa Petcuț, Ema Măhălean și Bianca Balaban, de la Universitatea de Artă și Design, și implementată cu ajutorul lui Manea Nicolae, pe structura metalică realizată de Cozmin Cotoi, instalația colectivă a fost materializarea viziunii artistice a creatorilor ei, care s-a împletit firesc cu conceptul Festivalului Creației și Artelor. Sub umbrar, audiția concertelor s-a făcut ca la Sat, vizitatorii au stat întinși pe pajiște sau așezați pe căpițe de fân. Pe lângă numele cunoscute Adrian Despot și Irina Rimes, au mai urcat pe scena acustică și artiști în plină ascensiune, printre care s-au remarcat Simona Delegeanu, Hanu’ cu Bragă, Dimitri’s Bats, Frate Gheorghe sau Paul Tihan.
Emilian Vasi, organizator IARMAROC la Sat: ”Am avut și anul acesta două scene de muzică. Artiștilor care au cântat pe cea acustică le-am lansat o provocare: să se desprindă de aparatura electronică și să amplifice starea întâi prin spirit și-apoi prin instrumente acustice. Iar rezultatul a fost extraordinar. Și am avut și Discoteca pe vinil, unde mai mult de 10 DJi au mixat muzică veche, doar de pe discuri.”
este parte a
