Sfânta Cuvioasă Parascheva este prăznuită în fiecare an pe 14 octombrie, o zi cu o semnificație aparte în calendarul ortodox și în tradițiile populare românești. Cunoscută în lumea satului și sub numele de Sfânta Vineri, sărbătoarea era legată de numeroase interdicții, de pomenirea celor trecuți la cele veșnice și de credințe despre vremea din timpul iernii.
În tradiția populară, mijlocul lunii octombrie marca o perioadă de schimbare, când toamna își intra tot mai mult în drepturi, frunzele cădeau, iar bruma începea să acopere câmpurile. Aceste transformări ale naturii erau asociate cu încheierea unui ciclu al anului și cu apropierea sezonului rece, după cum reiese din cercetările etnografice dedicate obiceiurilor românești.
Ce se împărțea de Sfânta Parascheva pentru sufletele celor morți
În satele românești, ziua de 14 octombrie era asociată și cu pomenirea celor adormiți. Oamenii ofereau de pomană colaci, fructe și alte produse obținute din roadele toamnei, în special copiilor și persoanelor aflate în nevoie.
Darurile erau împărțite pentru sufletul celor dispăruți, iar gestul avea atât o semnificație religioasă, cât și una comunitară, bazată pe solidaritate și respect față de cei trecuți la cele veșnice.
Ce nu aveau voie să facă oamenii de Sfânta Vineri
Potrivit credințelor populare, sărbătoarea Sfintei Vineri trebuia respectată prin odihnă, iar anumite activități casnice și gospodărești erau interzise.
În această zi, oamenii evitau să lucreze la câmp sau să macine grâul, considerat în unele tradiții un aliment cu semnificație sacră, asociat cu trupul lui Hristos.
Nici prelucrarea cânepii nu era îngăduită. Nu se melița, nu se pieptăna cânepa cu piepteni cu dinți de fier, nu se torcea cu fusul ascuțit și nu se țesea.
Printre celelalte interdicții se numărau:
- folosirea sau așezarea uneltelor ascuțite pe masă;
- spălatul hainelor;
- fierberea leșiei;
- aprinderea focului în cuptor;
- coacerea pâinii.
Aceste obiceiuri și credințe sunt consemnate în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – Sărbători, credințe, rituri, mituri”, publicat de etnografa Maria Bocșe în anul 2007.
Cum prevesteau ciobanii iarna după felul în care dormeau oile
Una dintre credințele populare legate de ziua de 14 octombrie era asociată cu comportamentul oilor. Ciobanii urmăreau dimineața felul în care animalele dormiseră în staul, considerând că acesta putea oferi indicii despre severitatea iernii care urma.
Potrivit tradiției:
- Dacă oile dormeau strânse unele lângă altele, se credea că urma o iarnă grea, cu frig și vreme aspră.
- Dacă oile dormeau răsfirate, ciobanii interpretau acest comportament ca pe un semn că iarna va fi mai blândă.
Tot în această perioadă aveau loc și anumite practici pastorale de toamnă. Se alegeau turmele, iar berbecii erau lăsați printre oi, în vederea împerecherii.
Aceste interpretări fac parte din folclorul pastoral românesc și reflectă felul în care oamenii încercau, în trecut, să anticipeze schimbările vremii. Ele nu reprezintă însă metode științifice de prognoză meteorologică.
Sfânta Parascheva, ocrotitoarea spirituală a Moldovei
În calendarul ortodox, Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în fiecare an la 14 octombrie și este cinstită drept ocrotitoarea spirituală a Moldovei.
Moaștele sale au fost aduse la Iași la 13 iunie 1641, în timpul domniei lui Vasile Lupu, ca dar din partea Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, în semn de recunoștință pentru sprijinul oferit de domnitor. Inițial, acestea au fost așezate în biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”.
În prezent, moaștele Sfintei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iași. În fiecare an, sărbătoarea adună mii de credincioși din țară și din străinătate, care vin să se roage și să participe la slujbele religioase dedicate ocrotitoarei Moldovei.
Biserica din Cluj care poartă hramul Sfintei Parascheva
Și în județul Cluj există lăcașuri de cult închinate Sfintei Cuvioase Parascheva. Unul dintre acestea este biserica de lemn din satul Lacu, comuna Geaca.
Lăcașul a fost ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și a fost pictat la începutul secolului al XX-lea de călugări de la Mănăstirea Nicula.
Astfel, sărbătoarea de la 14 octombrie păstrează o dublă semnificație: una religioasă, prin cinstirea Sfintei Parascheva, și una culturală, prin tradițiile și credințele populare transmise din generație în generație.
este parte a
