Alergia la ambrozie, marea bătaie de cap a populației. Când are loc perioada de “vârf” a polenizării și ce sfaturi recomandă specialiștii pentru a ne putea proteja

Ambrozia este o plantă care afectează din ce în ce mai multă populație atât din ţară, cât și din Europa. În fiecare an se mărește numărul celor care dezvoltă alergie din cauza plantei înflorite. Din nefericire, ambrozia se răspândeşte extrem de rapid şi este dificil de combătut, mai ales din cauza mediului său favorabil și a creșterii spontane. Preferă zonele parcurilor lăsate în paragină, în apropierea șantierelor de construcții, de-a lungul căilor ferate sau a terenurile neîngrijite. Sezonul polenizării ambroziei începe de la mijlocul lunii iulie până în apropierea lunii septembrie, uneori chiar și în octombrie dacă este vreme călduroasă.

“În general, alergia la ambrozie are nevoie de ceva timp de contact pentru a se dezvolta și pentru a produce efecte clinice. De aceea, la copii, simptomele de alergie apar undeva în jurul vârstei de 4-5 ani. Este mult mai frecventă la adulți, mai ales la cei activi, care circulă mult. Semnele clinice sunt cele ale unei limite alergice sau rinoconjunctivită, congestie nazală, nas înfundat, secreții nazale apoase, strănut, tuse, ochi iritați, uneori durerei de cap sau senzație de mâncărime în gât. Toate acestea pot să apară după expunerea la polenul de ambrozie. Sezonul polenului de ambrozie este undeva începând în august-septembrie și se pare că sunt din ce în ce mai multe persoane afectate de acest tip de alergie”, ne explică președintele Asociației Medicilor de Familie din Cluj, Emiliana Coștiug.

În urma statisticilor, aflăm că în jur de 450.000-500.000 de persoane din populația României prezintă alergie la ambrozie.

“Tratamentul este în general cel de evitare a alergenilor, dacă el se cunoaște, și un tratament anti-alergic cu preparate antihistaminice. Diagnosticul de certitudine se pune de către medicul alergolog pe baza testării cutanate la polenul de ambrozie și se pot face și teste serologice de evidențiere a imunoglobulinelor specifice. Apoi se poate începe un tratament de desensibilizare, dar asta în colaborare cu medicul alergolog”.

Cum trebuie să acționăm în cazul istalării bruște a unor simptome?

“Pacientul dacă are simptome brusc instalate trebuie să contacteze medicul de familie și împreună să ia o decizie. Dacă ele au apărut în contextul unei febre, ceea ce nu este specific unei alergii, atunci ne îndreptăm spre o infecție respiratorie, probabil virală, poate Covid sau nu. Oboseala poate să apară și într-o alergie, din cauza nasului înfundat, nu respiram corect, oxigenarea creierului nu este la cote optime. Per ansamblu, un medic clinician poate să facă diferența între diagnosticul unei infecții virale respiratorie și o alergie”, precizează medicul de familie.

În această perioadă a pandemiei de Covid-19, unul dintre sfaturile de care mai trebuie să ținem cont este să ne programăm din timp la medic pentru a încerca să protejăm și sănătatea celorlați bolnavi: “Noi ne ocupăm atât de copii, cât și de gravide, de bolnavii cronici sau Covid. Dacă ei se intersectează în sălile noastre de așteptare, riscul transmiterii unei boli infecțioase este mare. În prima etapă se poate face o tele-consulație, deoarece ea este validată”, adaugă Emiliana Coștiug.

Riscul de a “căpăta” alte alergii de pe urma ambroziei

Din păcate, în lumea extrem de poluată în care trăim, dar și din cauza alimentelor cu tot soiul de aditivi alimentari care surprasolicită sistemul nostru imun, alergiile au crescut foarte mult în rândul pacienților.

“Există riscul unei altei alergii. Un bolnav alergic la ambrozie poate să dezvolte alergie la părul de pisică, la părul de câine, la pene, la alt tip de polen. Pentru asta se poate face acel tratament de desensibilizare. Se face o imuno-terapie, se administrează cantități scăzute de polen de ambrozie care să ajute organismul să recunoască polenul, să facă <<pace>> cu el”, subliniază medicul de familie.

Față de recomandările obișnuite pe care le primim din partea specialiștilor cu privire la infecțiile respiratorii, acelea de a aerisi cât mai frecvent camera în care locuim, de data aceasta aflăm că cea mai bună metodă de a evita perioada de polenizare este să stăm cu geamul închis.

“În Cluj avem noroc că nu sunt foarte multe spații necurățate sau abandonate, lăsate la voia ambroziei. Față de recomandările obișnuite pe care le dăm în infecțiile respiratorii de aerisit cât mai frecvent, aici vom spune invers. În perioada de polenizare e bine să nu stăm cu geamurile deschise. Să nu ne expunem plimbărilor repetate mai ales dimineața când granulele de polen sunt ridicate în atmosferă. Să folosim aparate de aer condiționat cu filtre pentru a ne proteja și chiar e indicat ca atunci când ne plimbăm prin aer liber sau o zonă cu potențial crescut de polen, la intrarea în casă să facem un duș și să eliminăm hainele pentru că și acestea pot fi purtătoare de granule de polen”, a încheiat Emiliana Coștiug.

Anual, primăriile fac sesizări împotriva combaterii ambroziei. Planta poate fi eliminată prin cosire, când măsoară cel puţin 50 cm înălţime, dar şi prin ierbicidare ori smulgere. De multe ori, ambrozia este confundată chiar cu pelinul. I se mai spune floarea pustiei sau iarba de paragină. E răspândită în toată Europa şi are o rădăcină ce poate ajunge chiar la 1.5 m. O singură plantă de ambrozie poate să elibereze în atmosfera miliarde de grăuncioare de polen, producând până la 30.000 de seminţe. Mai mult, este rezistentă la secetă şi arşiţă, astfel că se poate dezvolta fără nici o problemă.